Copiii sunt mâncăcioşi ca nişte omizi, şi se satură foarte greu. Copiii sunt avizi de informaţii, cunoştinţe, senzaţii, experienţe, succese în învăţare, înclinaţii, ocupare, stimulare, activitate. Copiii nu stau liniştiţi, până când toate aceste necesităţi nu sunt îndeplinite. În cadrul creşei, suntem determinaţi să îndestulăm aceste mici omide. Dorim să le oferim posibilitatea de a explora şi de a percepe mediul înconjurător cu toate simţurile. Toate acestea se petrec într-un ritm cotidian ordonat, pentru a le oferi micuţilor siguranţă, stabilitate şi încredere.

 

Punctele cheie ale activităţii noastre sunt:

 

Perceperea cu toate simţurile

Aceasta înseamnă a simţi, a vedea, a auzi, a mirosi, a gusta, a vorbi, a descoperi şi a palpa. Învăţarea se realizează stimulând toate simţurile. Copiii descoperă şi cuceresc astfel lumea lor. Percepţia la această vârstă este un proces continuu şi este unul din principalele motoare care antrenează un copil de creşă. Dezvoltarea senzorială stimulează în acelaşi timp dezvoltarea cognitivă. Aceste două forme de dezvoltare sunt strâns legate de dezvoltarea vorbirii şi a gândirii. Percepţia cu toate simţurile necesită atenţie, concentrare şi continuitate. Pentru a atinge toate aceste obiective, familiarizăm copiii cu informaţii despre culoare, mărimi, forme, cantităţi, spaţiu şi timp, ordonare şi clasificare, realizarea de conexiuni şi numirea verbală a acţiunilor.

Stimularea mişcării şi a jocului

Copiii au nevoie de multă mişcare şi de experienţe intensive, cu implicarea tuturor simţurilor. Pe această bază se pot dezvolta abilităţile, cum ar fi echilibrul, percepţia de sine, orientarea în spaţiu, coordonarea brută şi sensibilă a mişcărilor precum şi integrarea simţurilor. Relaxarea este strâns legată de mişcare. În acest sens, apelăm la jocuri de relaxare şi poveşti, muzică şi masaj şi oferim astfel copiilor un sentiment de protecţie şi o stare de bine.

 

Transmiterea competenţelor...

 

... în domeniul personal
- Insuflarea unui sentiment pozitiv al propriei valori şi dezvoltarea încrederii în sine
- Dezvoltarea încrederii în propriile abilităţi şi puteri
- Cunoaşterea propriilor sentimente şi necesităţi, acceptarea acestora şi învăţarea modului de gestionare a sentimentelor
- Dezvoltarea bucuriei, a plăcerii spre o anumită activitate şi a curiozităţii
- Găsirea echilibrului interior între repaus şi mişcare
- Învăţarea unei atitudini participative, precum şi a abilităţii de a spune „nu“
- perceperea propriilor puncte forte, a înclinaţiilor şi a punctelor slabe
- dezvoltarea rezistenţei şi a capacităţii de lucru

... în domeniul social
- introducerea în societate şi în grup, asimilarea bucuriei de a face parte din grup
- găsirea propriului rol, încercarea diverselor roluri şi familiarizarea cu acestea
- dezvoltarea şi percepţia sentimentului de grup
- învăţarea formelor de joacă în grup
- formarea şi dezvoltarea de conexiuni şi legături cu noi persoane de referinţă precum şi cu alţi copii
- învăţarea şi acceptarea regulilor şi a limitelor, suportarea consecinţelor
- învăţarea modurilor de soluţionare corectă a conflictelor
- învăţarea generozităţii, a abilităţii de a împărţi cu ceilalţi

... în domeniul cognitiv
- învăţarea conceptelor
- participarea la exerciţii practice şi învăţarea diverselor acţiuni utile în viaţa cotidiană
- întâlnirea şi experimentarea mediului înconjurător şi a naturii
- dezvoltarea simţului de orientare
- percepţia senzorială
- realizarea de conexiuni logice
- învăţarea culorilor
- asimilarea de cunoştinţe corespunzătoare vârstei

... în domeniul coordonării brute şi sensibile a mişcărilor
- Savurarea activităţii fizice
- experimentarea bucuriei de mişcare prin ieşiri zilnice în aer liber,
- dezvoltarea capacităţii de a se mişca „liber” în spaţiu, fără a se simţi limitaţi
- cunoaşterea şi asimilarea modurilor de deplasare
- menţinerea echilibrului
- exerciţii săptămânale de învăţare a mişcării, desfăşurate în sală sau în aer liber
- copiii învaţă şi dezvoltă mişcări sensibile cum ar fi desenul, decupajul, pictura, îmbrăcarea şi dezbrăcarea, construirea, modelarea, lipirea

... în domeniul comunicării
- dezvoltarea şi asimilarea mimicii, a articulării şi gesticii
- dezvoltarea bucuriei de a vorbi
- învăţarea prin imitare
- învăţarea exprimării verbale a dorinţelor, sentimentelor şi necesităţilor
- experienţe prin comunicare verbală
- învăţarea modului de iniţiere a unei conversaţii
- învăţarea ascultării concentrate
- dezvoltarea vocabularului, formarea de concepte şi propoziţii

 

Activităţile de stimulare a vorbirii sunt o parte importantă a activităţii cotidiene în creşă!

 

Jocul

Jocul liber reprezintă o componentă semnificativă a activităţii noastre zilnice. Copiii au posibilitatea de a alege singuri cu cine, unde şi cât timp doresc să se joace, să modeleze, să construiască, să conducă maşinuţe, pentru a recunoaşte astfel care le sunt interesele, dorinţele şi nevoile şi pentru a le da curs. Pentru noi toţi este foarte important ca fiecare copil să se bucure de ceea ce face. Copiii învaţă să se bucure de grup, dar şi să fie singuri câte odată. Educatoarele sunt foarte apropiate de copii, îi alintă şi le citesc din cărţi cu poveşti, educându-le astfel bucuria relaţionării directe cu alte persoane.
Copiii au la dispoziţie zone şi materiale de joacă diferite, spaţiul fiind amenajat pe puncte de interes: colţul de construit, colţul cu păpuşi, zona cu cărţi etc. Astfel copiii pot să-şi ia singuri jucăriile şi cărţile de care au nevoie şi astfel devin independenţi şi activi. În acest mod ei învaţă să se joace unii cu alţii şi să aibă grijă unii de alţii.
Ieşirile zilnice în spaţiul de joacă generează experienţe importante pentru a savura astfel bucuria mişcării. Astfel, jocul liber oferă copiilor posibilitatea de a-şi dezvolta personalitatea, de a acumula şi de a procesa experienţe sociale, de a face cunoştinţă cu mediul înconjurător într-un mod adecvat vârstei şi de a-şi dezvolta abilităţile de comunicare şi creativitatea. Prin joc, copilul învaţă concentrarea, continuitatea, orientarea către un scop, înţelegerea structurilor jocului, procesarea informaţiilor prin repetarea trăirilor, participarea.
Copiii sunt coordonaţi şi susţinuţi de noi. Copilul învaţă independenţa şi anumite deprinderi, acumulând în acelaşi timp experienţă. Observarea şi documentarea sunt foarte importante în timpul jocului liber.
Noi observăm copiii şi maniera lor e a se juca pentru a elabora formulare de monitorizare a evoluţiei lor, foarte utile în discuţiile cu părinţii.

 

Timpul de acomodare
Deoarece faza de trecere din mediul familial la creşă este decisivă pentru copil, faza de acomodare este tratată cu maximă seriozitate în cadrul activităţii pedagogice. Această perioadă constituie baza pentru toate activităţile pedagogice ulterioare desfăşurate cu copilul, precum şi pentru colaborarea ulterioară cu părinţii. Discuţiile şi reflexiile sunt concepute astfel încât să asigure copilului suficient timp pentru a se obişnui, deoarece, în cele mai multe cazuri, acesta este momentul în care copilul se confruntă pentru prima dată cu separarea şi despărţirea de familie. Faza de acomodare trebuie să ajute copilul în procesul de adaptare la noua situaţie, pentru a se confrunta cu noul mediu şi pentru a putea face faţă durerii, stresului şi tristeţii cauzate de separare. Scopul fazei de acomodare este de a elimina frica de separare a copilului de părinţi. Din despărţirea de părinţi se nasc sentimentele de furie şi tristeţe: Aceste sentimente exprimate violent, de furie şi tristeţe, sunt componente esenţiale în gestionarea acestei situaţii. Specialiştii percep aceste sentimente, le acceptă şi ajută fiecare copil, după nevoile sale.
Primele 8 săptămâni la creşă sunt considerate ca timp de acomodare pentru copiii nou-veniţi. Procesul de acomodare este discutat cu părinţii şi educatoarele înainte de intrarea copilului în grup, fiind adaptat pe parcurs, în funcţie de particularităţile fiecărui copil. În primele 4 zile însă, părinţii trebuie să îşi facă timp să rămână la creşă, aproape de copil.

 

O zi la creşă...

 

... Faza de orientare
Copiii pot sosi la creşă începând cu ora 8.00, unde sunt primiţi de către educatoare. Până la ora 9.00 au timp să se orienteze: Cine e azi aici? Cu ce mă ocup azi? Cum mă simt? Ce am chef să fac?
În această fază, copiii se despart de părinţi sau de aparţinătorii care i-au adus. Părinţii au ocazia de a mai sta ceva vreme cu copilul, de a afla ce mai e nou, pot discuta cu educatoarea aspecte importante privind copilul. Până la ora 9.00, în perioada în care copiii îşi găsesc singuri câte ceva de făcut, educatoarea observă starea fiecărui copil. Ea încearcă să recunoască nevoile, dispoziţia, sentimentele şi interesele fiecărui copil, pentru a le putea trata individual. Timpul de joacă liberă se încheie cu un cântec special pentru făcut ordine, iar cu un alt cântec începe cercul de dimineaţă.

.... Cercul de dimineaţă
La ora 9.00, copiii sunt chemaţi la cercul de dimineaţă şi se aşează pe perne, pentru a se saluta cu un cântec. Fiecare copil este salutat individual. Apoi se numără câţi copii sunt prezenţi, cine lipseşte, se discută despre vreme şi despre noutăţile din ziua respectivă. Apoi, în funcţie de tematică, copiii joacă diverse jocuri, cântă sau dansează. După cercul de dimineaţă, cu un nou cântecel copiii merg să se spele pe mâini, pentru a lua apoi micul dejun.

.... Micul dejun
Între orele 9.30 şi 10 servim micul dejun. După urarea de poftă bună, oferim copiilor fructe, covrigi, pâine sau iaurt cu cereale. Cel mai important lucru la micul dejun este ca toţi copiii să fie împreună şi să se bucure de masă. Copiii învaţă să stea la masă, rămân aşezaţi până când toţi copiii au terminat de mâncat, punându-se un accent deosebit pe manierele civilizate. Micul dejun este însoţit de joculeţe sau glume, în special pentru copiii care mănâncă mai repede sau mai puţin sau pentru cei care termină mai repede masa.

...Program educativ
Între orele 10 şi 10.30 se prezintă oferta educativă. Fiecare zi este dedicată unui anumit punct de interes. Copiilor li se oferă programe educative în domeniul lingvistic, al muzicii, activităţii fizice, percepţiei sau creativităţii.

Luni:

Subiect: Cunoaşterea materialelor. Copiii au posibilitatea de a experimenta diverse materiale, cu toate simţurile, ca de ex. exerciţii de turnare cu orez sau cu mazăre, castane, frunze, modelare cu plastilină, lipici, spumă de ras, doze, cutii.

Marţi:
Creativitate: Pictura, desenul, colajele cu diverse materiale din viaţa de zi cu zi precum şi cu materiale naturale dau copiilor posibilitatea de a experimenta şi de a-şi dezvolta creativitatea. Trăirea este în acest context mai importantă decât rezultatul. Bucuria şi distracţia sunt pe primul plan.

Miercuri:
Activitate fizică: mergem în sala de sport, unde este mult spaţiu şi folosim diverse materiale pentru a ne conştientiza propriul corp, pentru a stimula nevoia de mişcare a copiilor şi pentru a le dezvolta capacităţile motorii.

Joi:
Muzică interpretată cu instrumente: Cântecele interpretate cu diverse instrumente şi materiale ilustrative au rolul de a atrage copiii spre ascultare şi spre interpretare, pentru a le stimula muzicalitatea, creativitatea şi gustul muzical.

Vineri:
Program de bucătărie. Dezvoltăm dexteritatea copiilor, folosind diverse ingrediente alimentare.
Obiectivul acestui program educativ este de a stimula copiii în direcţia dezvoltării tuturor simţurilor. Este foarte important ca fiecare copil să participe cu plăcere la aceste activităţi, copiii sunt invitaţi să contribuie, dar nu sunt forţaţi niciodată. Valoarea fiecărui copil este apreciată individual, fiecare progres personal fiind recunoscut şi lăudat.

 

.... Joacă în aer liber
După ora 10.30 mergem împreună în curte, unde copiii au la dispoziţie tobogane, schele de căţărat sau căsuţe, maşinuţe, mingi sau nisip, pentru a se juca. În plus, în zilele călduroase de vară oferim copiilor posibilitatea de a se juca şi în piscină. În jurul orei 11.15 ne schimbăm şi mergem împreună în sala de clasă. Copiii învaţă de asemenea să-şi găsească singuri hainele şi să se îmbrace singuri.

.... Masa de prânz
La ora 11.30 se serveşte masa de prânz. După urarea de poftă bună, se împarte mâncarea. Copiii învaţă să mănânce singuri, în mod civilizat, şi rămân aşezaţi până când au terminat cu toţii. Fiecare copil mănâncă atât cât are poftă, este îndemnat să guste, dar nu este forţat. Când au terminat masa, copiii spun împreună o poezie de mulţumire şi apoi copiii care pleacă acasă la ora 12 îşi iau rămas bun de la colegii lor.

.... Program de odihnă
După masa de prânz, copiii care rămân în creşă până la ora 15 merg în camera de dormit, pentru a se odihni. Pentru a merge la culcare, copiii sunt pregătiţi individual, astfel încât să fie cât mai relaxaţi. Fiecare copil are posibilitatea de a dormi cât doreşte.

.... Gustarea de după amiază
După ce copiii se trezesc, li se oferă o gustare, de ex. o prăjitură sau un fruct.

... Program de joacă în aer liber, încheierea zilei
După gustare, copiii mai ies o dată la joacă în curte. Ziua la creşă trebuie să se încheie relaxat, copiii trebuie să aibă destul timp pentru a se despărţi de părinţi şi pentru a se reîntâlni cu părinţii.